Gianina – când două fetițe, grabite sa ajunga pe lume prea devreme, reușesc să deschidă poarta speranței pentru mii de alți copii, înțelegi că miracolele încep în cele mai fragile clipe
„Am plecat acasă cu fetița mea după 3 luni de spital. Se născuse la 6 luni și 2 zile. Iar in acele clipe, nu știam dacă va trăi. Dar a trăit. A urmat o altă sarcină dificilă, pentru care la fel, am luptat să fie bine clipă de clipă. Și aceste experiențe m-au schimbat pentru totdeauna.”
Gianina este profesoară. Zeci de copii i-au spus “Doamna”. Dar cel mai greu rol din viața ei nu a fost la catedră, ci în secțiile de terapie intensivă neonatală. Pe 29 decembrie 2001, fiica ei, Giulia, s-a născut prematur — la doar 6 luni și 2 zile de sarcină, apoi a urmat Daria, o minune a medicilor ginecologi, care au ținut-o în pântecul mamei cu 3 operații de cerclaj.
Două fărâme de viață abia desprinse din taina creației — atât de fragile, și totuși hotărâte să trăiască. Prima, cu grad de prematuritate 3, hipoxie severă și un diagnostic rezervat: “4 ore de între viață și moarte.”, i-au spus medicii. Gianina nu a știut dacă o va ține vreodată în brațe acasă. Experiența s-a repetat și cu ce-a de-a doua, în felul ei. De fiecare dată, nu știa dacă le va ține în brațe, dacă vor fi afectate, dacă va fi bine.
Și a fost.
După trei luni în spital, după nopți în care nu știa dacă o nouă zi va aduce speranță sau sfârșit, după o transfuzie făcută direct în cap de către medicul rezident Cătălin Cîrstoveanu (pentru că venele ei erau prea firave), după alte 6 luni de stat prin spitalecu Daria, de fiecare dată a plecat acasă cu bebelușii în brațe. Iar ceea ce au devenit acum acesti copii se datorează și medicilor care au făcut posibilă această aventură numită VIAȚĂ.
A păstrat tot. Primul pampers, cât un absorbant. Prima hăinuță, croită de soacra ei pentru că nu exista nimic atât de mic. Și le-a păstrat nu doar ca amintiri, ci ca mărturii că miracolele pot exista — atunci când sistemul medical are mijloacele și medicii dedicați.
Dar Gianina nu a uitat nici ce a văzut în spital:
-bebeluși care nu au avut același final fericit;
-medici care au luptat din răsputeri, dar s-au lovit de lipsa aparaturii și a spațiului;
-părinți care ar fi dat orice, dar au fost neputincioși.
A înțeles că, dincolo de durerea personală, e nevoie de acțiune. De conștientizare. De umanitate. Și de sprijin real.
Așa s-a implicat în Preia Inițiativa. Așa a devenit o voce puternică, dar caldă, în lupta pentru copii. Astăzi, Gianina nu mai vorbește doar despre Giulia și despre Daria. Vorbește despre toți copiii născuți înainte de vreme, despre toți cei care nu au avut norocul ei.
Acum construim. Pentru ca alți părinți să aibă o șansă.
Astăzi, împreună cu Gianina și alți părinți care au trecut prin astfel de lupte, Preia Inițiativa lansează o campanie pentru finalizarea unei noi aripi a Spitalului Marie Curie.
O aripă care va salva vieți.
O aripă unde copiii vor avea șansa să lupte… și să învingă.
O aripă care înseamnă mai mult decât ziduri: înseamnă timp, înseamnă aparatură, înseamnă resursă umană, înseamnă speranță.
Hai să facem acest miracol împreună!
Donează acum! Fii parte din povestea unui copil care astăzi luptă, așa cum Giulia și Daria au luptat!
“Noi am fost un caz fericit. Dar nu toți au fost. Dacă putem schimba asta… Trebuie să o facem! Acum!”
